Dacă ,,victimele modei" erau de obicei majore, în ultimii ani tendințele au fost lansate nu de designeri, ci de mari corporații creatoare de branduri, care au avut în vizor tot mai mult ca public țintă adolescenții și copiii.
Pe ei, reclamele tot mai ingenioase și agresive, în special cele de pe rețelele de socializare, îi transformă în ,,kidsumers", adică un fel de consumatori minori înfocați. Strategia a fost ,,bună" și aduce de ani de zile profituri uriașe. Copiii sunt mai ușor de convins, iar ei îi pot convinge mai rapid decât oricine altcineva pe părinți să le cumpere anumite produse.
Iată un dialog la care am asistat, între un elev în clasa a VI-a, care provine dintr-o familie din clasa socială de mijloc și diriginta sa:
- Săptămâna viitoare e ziua mea, abia aștept!
- La mulți ani! Ți-ai făcut planuri interesante?
- O să-mi cumpăr în sfârșit ce-mi doresc, mai am nevoie de 1000 lei și mi-i dau ai mei.
- Ce anume?
- Niște pantofi sport (spune brandul, arată modelul, costă 2700 lei).
- Și ce faci dacă cedează după câteva ore de educație fizică? (n. băieții joacă fotbal)
- Aaa, păi nu fac sportul cu ei!
- Atunci?
- Îi încalț doar ca să mă vadă colegii.
- De ce?
- Ca să fiu popular, să mă placă, să am mulți prieteni, nu știu...
- Și dacă într-o zi se rup, că uite sunt și dintr-un material sintetic... ce faci, pierzi toți prietenii? Nu mai bine atragi oameni care vor să-ți fie prieteni pentru ceea ce ești tu, nu pentru pantofii pe care-i porți?
- ............
Tăcere, rotițele se învârt.
Dialogul de mai sus exemplifică nu doar dorința prezentă în rândul foarte multor copii și adolescenți de a se remarca prin intermediul unor produse de la anumite branduri, care nu trebuie să fie neapărat de calitate, ci să coste mult. Acești copii gândesc că purtând un astfel de articol demonstrează că au avut bani să-l cumpere, iar acest lucru le conferă un fel de putere și o aură interesantă și atrăgătoare pentru ceilalți. În paralel, valorile, principiile și empatia scad, iar relațiile se nasc și se întrețin pe baza unor considerente materiale, neavând la bază legături emoționale firești între oameni.
Dacă nu suntem atenți ca profesori, dar mai ales ca părinți, la acest fenomen și dacă nu ne străduim să-l combatem, ei vor ajunge viitorii consumatori dependenți, care vor achiziționa produse din ce în ce mai scumpe, mai slabe calitativ și mai stupide, doar pentru că așa au impresia că dobândesc un statut social mai înalt.
Cum poți educa un copil, pentru a nu deveni dependent de branduri?
* Arată-i copilului diferența dintre produse, în funcție de calitate. Obișnuiește-l să caute calitatea, nu brandul, adică produse din material bun și natural, croi potrivit, cu avantaje concrete, indiferent de preț.
* Explică-i copilului în magazin cum un pantof sport foarte scump de la un brand cunoscut este produs de fapt cu costuri foarte mici, fiind realizat din materiale sintetice care pot afecta pielea și confortul, iar consumatorii plătesc de fapt brandul produsului. Arată-i un pantof de calitate, din materiale naturale care lasă piciorul să respire și lasă-l să observe cum cel din urmă poate fi chiar puțin mai ieftin decât primul, chiar dacă are o calitate superioară, doar pentru că nu aparține niciunui brand.
* Comentează reclamele manipulatoare împreună cu copilul și combate din timp percepțiile false create de branduri! Există spoturi care asociază cu ideea de ,,cool" stiluri extrem de extravagante, care pot afecta psihologic copilul.
* Explică-i copilului că valoarea adevărată a unei persoane este dată de comportamentul său social, de modul în care se raportează la ceilalți și de contribuția sub toate formele pe care o aduce pentru tot ce este în jurul său. Un grup de copii, cu vârste între 9 şi 12 ani, care a răspuns la întrebarea de ce este important să porţi un brand, a oferit ca răspuns (în proporţie de 90%): “Ca să fii bine văzut de ceilalţi colegi” sau “Ca să nu fii lăsat în urmă”. De asemenea, mai mult de jumătate dintre ei au fost de părere că brandurile “te ajută să ai stil” sau “să fii diferit” (Ross and Harradine 2004, 21).
* Încurajează copilul să-și formeze propriul său stil, cu articole vestimentare de calitate, care să-l avantajeze cu adevărat! Stimulează-i originalitatea, creativitatea și dorința de a-și descoperi propria personalitate și de a o exprima cu ajutorul hainelor și a accesoriilor pe care le alege.
Dacă există o bază sănătoasă a concepțiilor despre comerț, produse și branduri formată în primii ani de viață, mai târziu când copilul va fi expus în permanență unor medii de comunicare (internet, rețele de socializare) prin care pot fi influențați de marile companii să cumpere, să-și dorească, să vrea ,,acum", efectul negativ nu va fi la fel de puternic. Nu vor mai fi atât de ușor influențabili.
Companiile speculează stilul de viaţă alert al noilor generații, în care toate dorinţele trebuie satisfăcute pe moment, în care cei mici nu mai au timp să-şi simtă copilăria.
Acolo unde părinții nu au grijă să formeze o bază de valori și principii în cei 7 ani de acasă, valorile formate vor fi cu totul altele. Se pare că foarte mulți dintre copiii din prezent plasează în topul listei lor dorinţa de a fi faimoşi şi bogaţi. Iar purtarea anumitor articole de la branduri cunoscute le satisface această dorință fie și la nivel de iluzie.
Cu ce probleme se poate confrunta un copil care dezvoltă o dependență de branduri?
Brandurile se pot transforma în criterii de acceptare sau excludere din grupuri de copii. Copiii care se confruntă cu astfel de situații iar părinții lor nu au avut în vedere să-i pregătească din punct de vedere psihologic se confruntă cu: scăderea stimei de sine, izolarea sau autoizolarea, sentimente de nesiguranţă. Ei pot deveni victime ale hărţuirii, bullyingului, pot ajunge să fure sau să comită acte de violenţă, pot ajunge să-și urască părinţii fiindcă nu le pot oferi ceea ce au ceilalţi copii.
Și unde se manifestă toate acestea cel mai frecvent? Acolo unde copiii petrec cel mai mult timp zilnic, adică la școală, unde holurile se transformă deseori în podiumuri pentru branduri. Implicit apare și bullyingul, căci unii copii ajung să le pună porecle şi să râdă de colegii care nu îşi permit să-şi cumpere diverse produse scumpe.
Dependența de branduri poate duce și la depresie, care se poate aprofunda în momentul în care adolescentul nu mai poate face achiziții de produse, afectându-i întreaga viață. Are impresia că nu mai este destul de bun, că nu mai poaie ieși în lume, că este incomplet sau incapabil fără acele lucruri.
