Am văzut o scenă, undeva în aer liber, în care trei copii de 7-8 ani se jucau cu al patrulea într-un mod destul de agresiv.
Toți părinții erau de față și după câteva minute au intervenit doar părinții celui agresat (o româncă și un bărbat de culoare) care și-au luat copilul cu diplomație și au mers mai departe.
Nu m-a surprins faptul că mamele băieților care nu aveam un comportament deloc pașnic și-au văzut tot timpul de conversație, deși scenele (revoltătoare după părerea mea) se derulau chiar la 3-4 metri în fața lor. Uneori, chiar prin acest tip de ignoranță asociată cu încurajarea comportamentului nepotrivit în mod direct sau indirect se explică de ce unii copii dezvoltă o atitudine agresivă care se manifestă sub diverse forme față de prieteni și colegi (a nu se înțelege că este singura explicație).
Dar ce mi s-a părut bizar este că purtau, pe lângă armele de jucărie, niște măști de genul celor din plastic cu supereroi, numai că erau cu... Squid Game, destul de realiste.
Evident, copiii nu și le-au cumpărat singuri. Părinții lor le-au cumpărat și am constatat cu stupoare, căutând online, că se vând în multe magazine pentru copii, fiind recomandate pentru vârsta de 7 ani +.
Cu această ocazie, am mai constatat cu aceeași uimire că există și alte tipuri de jucării Squid Game, recomandate chiar de la vârste foarte mici, respectiv de la 6 luni+, cum ar fi ,,Cactusul dansator Squid Game interactiv" care cântă și dansează, imită și vorbește. Este prezentat în descrierea produsului ca fiind ,,foarte util pentru dezvoltarea copilului."
Acum... pentru cine nu a văzut serialul Squid Game, țin să precizez că este o producție recomandată pentru categoria de vârstă 16+, care se remarcă prin scenele destul de violente și care prezintă situații în fiecare episod în care oamenii sunt umilinți, serialul având și câteva scene interzise minorilor.
Această producție (disponibilă pe o platformă de filme și având două sezoane) conține extrem de multe scene sângeroase și este greu de urmărit chiar și de unii adulți mai sensibili.
Cum ar putea vreodată să fie asociat un obiect reprezentativ pentru acest serial, cu buna dezvoltare a copilului?! Cum să existe jucării pentru copii cu așa ceva?! Dar, în publicitate poți afirma (aproape) orice, doar ca să vinzi produsele.
Pentru că acțiunea din serial se petrece în jurul unui joc, cu anumite provocări extreme, au fost lansate avertismente la nivel internațional cu privire la influența negativă pe care o poate avea asupra copiilor lăsați să urmărească așa ceva, ignorați ori neglijați, care ajung să urmărească astfel de producții pe fondul lipsei de atenție, implicare și comunicare din partea părinților.
BBC News a subliniat în legătură cu acest aspect că tot mai multe școli au început să îi avertizeze pe părinți să acorde o mai mare atenție la comportamentul pe care cei mici îl au și să urmărească ce ajung să vizioneze. Școlile din Marea Britanie au transmis scrisori fiecărui părinte pe această tema după ce s-a constat că jocurile din serial ar putea fi imitate, atunci când s-a difuzat primul sezon. Au ținut de asemenea un fel de ateliere pentru părinți, explicându-le de ce este necesar să respecte recomandările de vârstă pentru copii și să nu le permită să vizioneze acest serial. The Guardian, altă publicație cunoscută în toată lumea, a prezentat informații care demonstrau că mai mulți copii, unii chiar cu vârsta de până în șase ani, au copiat scenele de violență ale producției, tendință extrem de periculoasă. Unele rapoarte au arătat că anumiți copii au folosit violența fizică la locurile de joacă pentru a-i „pedepsi” pe învinși. Metoda a fost folosită drept un înlocuitor al pierderii vieții, care se întâmplă în serial. Reprezentanții unei școli din Belgia au transmis, de asemenea, că unii dintre elevii săi i-au bătut pe alții, copiind actele de violență din Squid Game. Mai multe despre acest subiect puteți citi într-un material de la Digi24.
Nici la noi în țară nu a fost ignorat pericolul. Mai mulți psihologi din Cluj, potrivit Rfi au lansat un avertisment către părinți și profesori, cu privire la serialul Squid Game și la efectele acestui gen de imagini asupra copiilor și adolescenților, asupra comportamentului lor. Psihologul Edit Gileru spune care sunt comportamentele costatate la copii:
,,Comportamentele vin din sfera violenței, a furiei manifeste și aici vorbi, în speță, de comportamente care pot să aibă loc în curtea școlii, în fața blocului, comportamente extrem de violente, care pot să ducă la manifestarea fenomenului de bulying în școală, dificultăți relaționale între copii, excludere, intimidare, violență psihologică, retragere, violență fizică. Datele din alte state ne semnlează faptul că acest film, într-adevăr a fost și continuă să fie un fenomen în ceea ce privește dificultățile relaționale în rândul copiilor”, a spus Edith Gileru.
Revenind la ceea ce vă povesteam, teoria de mai sus s-a derulat în fața mea, când trei copii umileau verbal un băiețel de vârsta lor care le vorbea frumos, doar pentru că părul și pielea lui arătau diferit și pe care îl împiedicau să iasă dintr-un burlan de la locul de joacă, distrându-se pe seama panicii lui.
Totul sub ochii unor mame care glumeau și socializau zgomotos și care nu erau deranjate de comportamentul copiilor, cărora le cumpăraseră măști Squid Game și arme de jucărie, fără să se gândească măcar puțin la genul de comportament pe care îl încurajează.
Iată de ce, uneori, copiilor aflați în această situație, victimele propriilor părinți, le este greu să înțeleagă că într-un colectiv trebuie să-și respecte colegii și profesorii. Să țină cont de reguli de siguranță, de bun-simț și de recomandări.
Din nefericire, aceste greșeli se întorc împotriva părinților care le fac, în timp, ca un bumerang. Într-o zi, când copilul se va transforma în adolescent, perioadă care vine oricum fiziologic cu o anumită rebeliune, vor constata că ceea ce ar fi fost necesar să facă atunci când copilul era mic, este mult mai greu de realizat când copilul s-a mărit.
Revenind la produsele ,,pentru copii" Squid Game, pot înțelege de ce se vând. Pentru că legislația actuală demonstrează clar că politicienii nu au făcut o prioritate din sănătatea fizică și psihică a copiilor. Sunt permise, pentru că aproape orice este permis. Se vând ele lucruri mai grave copiilor, prin jurul școlilor... În societatea din prezent se încurajează cu orice preț consumerismul iar comercianții ar vinde orice pentru profit.
Dar mi-e tare greu să înțeleg cum de există unii părinți care permit așa ceva, care cumpără chiar orice, fără a pune niciun fel de filtru când vine vorba de sănătatea, dezvoltarea și educația propriilor copii.
Printre sfaturile specialiștilor se află monitorizarea cu mare atenţie accesul copiilor și elevilor la conținuturile virtuale și utilizarea aplicațiilor de control parental pe dispozitivele de acasă. În varianta în care copiii au fost deja expuși la imagini sau chiar au vizionat acest serial, este recomandată o discuție cu copiii pe această temă, mai spune psihologul Gabriel Domnița:
”Avem nevoie de un climat de încredere în relația părinte-copil, pentru ca cel mic să spună într-adevăr ce crede, să împărtășească cu părintele ce-l preocupă, ce a văzut, ce știe despre film și părintele la rândul lui să nu aibă atitudinea prea critică, prea didactică, să zicem, ci una care explorează împreună cu copilul ce i s-a întâmplat și își asumă rolul de părinte care spune: eu trebuie să am grijă de tine, dacă îți interzic asta, îți interzic din grijă, și doar ca o vorbă, ci chiar cred că nu e potrivit, cred că ai avea probleme, cred că ai timp să ai acces la așa ceva”, conchide psihologul Gabriela Domnița, fără să-și imagineze probabil că există și părinți care încurajează conștient copiii în această direcție.
