Ne-am oprit pe o bancă, în parc. La doi metri de noi se joacă un grup de copii de 5-7 ani.

Își împart rolurile și la un moment dat o fetiță se oprește din agitația creată și îi spune mai tare unui băiețel, cu mâinile în șold:


- Stop! Omule, ți-am zis că aici era bucătăria!!!


Băiețelul, foarte serios, îi răspunde răspicat:


- Explică mai clar, ,,femeia" lui Dumnezeu!

 :)


Atunci când copiii vorbesc în timpul jocului sau interacţionând cu alţi copii și adulţi, ei exersează folosirea vocabularului în mod specific, creativ şi precis – limba se automatizează. Totuși, copiii învaţă paleta de cuvinte de bază de la adulţi. Ei învaţă limba pe care o aud de la cei mai apropiați – atât vocabularul, cât și expresiile caracteristice limbajului fiecărei familii, învăţând și modul în care adulţii folosesc anumite expresii atunci când comunică și când vorbesc despre evenimente și experienţe din viaţă.

De aceea, este important să fim conștienţi de faptul că toţi adulţii au rolul de modele lingvistice pentru copii, însă, în calitate de părinţi, rolul este deosebit de important. Pentru că cele mai importante modele pentru copii sunt părinții. Adulții din familie sunt cei mai apropiați de ei și au cea mai mare influență asupra dezvoltării lor, din toate punctele de vedere.

Părinții sunt ca niște dumnezei pentru copilul mic. Iar în copilărie, una dintre cele mai eficiente metode de învățare este prin imitație. Copilul imită ceea ce admiră, ceea ce îi place, ceea ce iubește sau îi atrage atenția cel mai mult. 

Cuvintele și acțiunile părinților sunt absorbite de cei mici, ca de un burete. Multe fraze care se aud în casă sunt ,,înregistrate" de copilul mic, deși acesta pare că își face poate de lucru pe covor, absorbit de joacă, apoi sunt ,,difuzate" când adulții se așteaptă mai puțin, eventual în prezența musafirilor.

Este important ca adulții să conștientizeze că trebuie să fie un model de comportament pentru copii și să folosească influența pe care o au asupra lor, pentru a-i ajuta să obțină o bună dezvoltare cognitivă și socio-emoțională.

condur

Un salut fără răspuns, un odorizant pentru toaletă și o podea udă. Despre înțelepciune

Am plecat ieri dimineață cu fiul meu. El a luat-o puțin înainte, să arunce ceva la tomberon. Când ne-am reîntâlnit la mașină, îmi spune:

Citește mai departe …

Eseul căruia i-a lipsit ceva

Fiul meu a avut de pregătit un eseu la engleză. Trebuia să promoveze un loc, o atracție turistică imaginară.

Citește mai departe …

Pâinea pentru tanti Anișoara

Dimineață, pe ploaie, am fugit la prima oră până la pachetomat să ridic un colet. Trebuia de aseară și, dacă nu mă grăbeam, riscam să fie trimis înapoi.

Citește mai departe …

Copiii nu au nevoie de libertate fără limite, ci de părinți care știu să spună și „nu”

O fetiță și-a rupt degetul. A căzut cu bicicleta pe o stradă nouă din localitate. Strada avea trotuare, dar fetița mergea pe carosabil, urmată de altă bicicletă pe care mergea sora ei mai mică.

Citește mai departe …

Pont pentru un somn bun

Astăzi făceam împreună cu fi-miu niște teme la matematică, la geometrie. Probleme cu triunghiul și liniile mijlocii.

Citește mai departe …

Comandă Agenda ,,Printre Rânduri"!

Publică materialul tău!

Trimite-mi pe e-mail o opinie personală, un articol, o creație literară sau pur și simplu câteva idei despre subiecte de interes public. Materialul poate fi publicat în secțiunea ,,Agora" a blogului meu, conform Termeni și Condiții.

Setări cookies