Am fost azi să iau câte ceva dintr-un supermarket, în special produse alimentare, pentru 2-3 zile.

La plecare, în parcare, eram cu portbagajul deschis să așez cumpărăturile. Văd cu coada ochiului că se apropie un domn, din categoria 60+, slab, cu părul alb, îmbrăcat cu o cămașă tocită și pantaloni foarte vechi de costum și încălțat în papuci de plastic. Stătea în picioare, la 3-4 metri de mine, cu mâinile la spate și se uita, nu zicea nimic.

 Cum în prezent nu știi la ce să te aștepți, l-am întrebat direct:

- Doriți ceva?

- Nu vreau să vă deranjez, aș vrea să-mi cumpăr ceva de la magazin, puteți să mă ajutați?

- Ce anume doriți să vă cumpărați?

- Mâncare.

- Pot să vă ajut.

Pun într-o plasă separat câte ceva. O pâine, o șuncă feliată, o brânză cremoasă, doi ardei grași, adică ce se preta din ceea ce aveam printre cumpărături. Îi arăt ce fac, convinsă că-i fac omului o bucurie.

Zice:

- Nu, nu, că nu am unde să le mănânc.

- Acasă.

- Nu, că nu pot să plec acum, trebuie să mai iau ceva de la magazin.

- Ce?

- O țigară nu aveți?

- Nu am!

Aici m-a lovit în punctul sensibil, pentru că ultimul lucru pe care l-aș face ar fi să ajut pe cineva cu bani să-și cumpere țigări.

Am pus mâncarea refuzată la loc și domnul a înhățat căruciorul meu gol:

- Pot să-l duc eu?

- Luați-l.

Evident, pentru fisa de 50 de bani.

- Dar niște pet-uri goale nu aveți?

- Nu am. Sănătate!

L-am privit cu milă când se îndepărta căutând cu privirea alte ,,oportunități". Sunt convinsă că mulți oameni au aceeași dilemă, mai ales că situația este destul de frecventă în parcările centrelor comerciale (unde se permite tacit cerșetoria, acesta e adevărul): să-i dau 2-3 lei sau să nu-i dau nimic, pentru că el adună bani pentru vicii, nu pentru a supraviețui? 

Acești oameni nu mai au cum să fie ajutați, deoarece sistemul și statul a făcut și face foarte puțin în ceea ce privește combaterea diverselor dependențe. Nu sunt suficiente centre dedicate pentru detoxifiere, nu există un protocol clar și bine pus la punct, sau acțiuni concrete de prevenție, deși România este pe locul 1 în UE la consumul de alcool, de exemplu.

Având în vederea că în ultimii ani consumul de alte substanțe periculoase a crescut la noi în țară într-un mod alarmant și tinând cont că nu se face mare lucru pentru a contracara aceste amenințări, cum vor arăta oare cerșetorii de mâine?!

condur

Un salut fără răspuns, un odorizant pentru toaletă și o podea udă. Despre înțelepciune

Am plecat ieri dimineață cu fiul meu. El a luat-o puțin înainte, să arunce ceva la tomberon. Când ne-am reîntâlnit la mașină, îmi spune:

Citește mai departe …

Eseul căruia i-a lipsit ceva

Fiul meu a avut de pregătit un eseu la engleză. Trebuia să promoveze un loc, o atracție turistică imaginară.

Citește mai departe …

Pâinea pentru tanti Anișoara

Dimineață, pe ploaie, am fugit la prima oră până la pachetomat să ridic un colet. Trebuia de aseară și, dacă nu mă grăbeam, riscam să fie trimis înapoi.

Citește mai departe …

Copiii nu au nevoie de libertate fără limite, ci de părinți care știu să spună și „nu”

O fetiță și-a rupt degetul. A căzut cu bicicleta pe o stradă nouă din localitate. Strada avea trotuare, dar fetița mergea pe carosabil, urmată de altă bicicletă pe care mergea sora ei mai mică.

Citește mai departe …

Pont pentru un somn bun

Astăzi făceam împreună cu fi-miu niște teme la matematică, la geometrie. Probleme cu triunghiul și liniile mijlocii.

Citește mai departe …

Comandă Agenda ,,Printre Rânduri"!

Publică materialul tău!

Trimite-mi pe e-mail o opinie personală, un articol, o creație literară sau pur și simplu câteva idei despre subiecte de interes public. Materialul poate fi publicat în secțiunea ,,Agora" a blogului meu, conform Termeni și Condiții.

Setări cookies